Iaşi. 395.978 de locuitori (INS - ian 2006). Cel mai important oraş din Moldova. Şi nici o agenţie de PR? Ok, but where is the problem? Ei bine, asta am încercat să aflu şi eu. Hai să vă spun întreaga poveste! Studiez de ceva vreme Comunicarea socială şi Relaţiile publice în cadrul unei facultăţi din această metropolă (!?) şi m-am hotărît să-mi caut un job în domeniu. Zis şi făcut. Încep cu un search pe Google; wordkey – agentii de PR iasi. Dupa 5 minute de căutare, nimic relevant. Hai să încerc şi altfel, am zis. Schimb wordkey-ul pe rînd în agentii de relatii publice iasi, consiliere PR iasi... Tot nu-mi vine să cred că nu dau de nici o agenţie şi în cele din urmă scriu şi cu sedile agenţii de relaţii publice iaşi. Aceleaşi rezultate. Tot ce-am găsit: doar agenţii de publicitate şi/sau producţie publicitară care oferă şi servicii de PR (!!!). Auzi la ele! Mă rog, dacă aşa zice dumnealor aşa o fi. O să vorbim despre asta puţin mai tîrziu.
Bun. Ce fac acum? Una e clară: nu am nicio agenţie de PR unde aş putea să-mi trimit C.V.-ul. Ok. Atunci care-ar fi o a doua soluţie? Să-l trimit agenţiilor de Advertising, nu? Şi să mă mulţumesc pentru început cu un job de copywriter sau creative junior...
Dar nu mă gîndesc doar la mine. Ce o să facă viitorii absolvenţi de la Comunicare şi Relaţii publice din Iaşi? Se vor găsi şi ei în aceeaşi situaţie? Sau poate că lucrurile se vor mai schimba între timp. Să dea Domnu’!
Ce mă deranjează cel mai mult este faptul că lipsa acestor agenţii de PR ne afectează pe fiecare dintre noi, ieşenii, ultima verigă din sistem, adică noi cei care consumăm produse şi servicii... Nu simţiţi asta? Hai să ne uităm pe stradă... Cu siguranţă că mulţi dintre voi aţi citit în presa locală că luminiţele de sărbători din oraş vor fi aprinse pe data de 15 decembrie. Ei bine, ele au fost aprinse cu o seară înainte. Aşa comunică administraţia locală cu mine, cetăţeanul. Şi îi mulţumesc pe această cale pentru că mi-au stricat planurile (vroiam să fac o rezervare la etajul 13, la Hotel Unirea, să văd împreună cu prietena momentul cînd se „aprindea” oraşul).
Hai să revenim! Ce te faci dacă manageriezi o companie din acest oraş şi ai nevoie de consiliere în relaţii publice? O să trebuiască să te mulţumeşti cu servicii de genul:
*identitate corporativă (naming de corporaţie şi brand – traduce una din agenţii, alta: nume şi slogan, logo, etc),
*webdesign,
*copywriting,
*media-buying,
*producţie publicitară.
Dar dacă ai nevoie de o campanie de Relaţii publice propriu-zisă. Adică, subliniez campanie, nu doar identitate corporativă, publicitate... Cine o să-ţi ofere asta? Poate o să te laşi păcălit uşor şi-o să mergi la una din agenţii care oferă (Auzi lume!):
*campanii de relaţii cu publicul de înaltă vizibilitate (Atenţie! relaţii CU publicul...nu publice. Mă întreb la care din publicuri se referă?),
*relaţii comerciale şi de afaceri cu presa (Voi aţi făcut vreodată afaceri cu presa? Merită. Încercaţi!),
*dezvoltarea produsului,
*planificarea politicii de comunicare în cazul crizelor şi pentru răspunsuri (la ce?),
*programe de relaţii comunitare (Să înţelegem CSR?),
*instruirea personalului,
*decidenţii cheie (?),
*activitate constantă,
*account-uri (Adică... manageriem conturi, îndeplinim task-uri... nici noi nu ştim ce vă oferim exact, dar poate ştiţi dvs., dle client!),
*creşterea numărului de propuneri (No comment!),
*întrepătrunderea cu managementul vînzărilor (A naibii întrepătrundere, frate! A cui întrepătrundere cu managementul vînzărilor?)
Spuneţi şi voi, dragilor, dacă oamenii ăştia au citit măcar o dată cartea scrisă de Newsom, Turk şi Kruckeberg. Da, Totul despre PR, la asta mă refer. Ce să mai spui de Campania de PR a lui Dagenais? Ceea ce este cert, este Jalea, care începe cu J mare! “Dacă nu ştii, de ce te bagi?” spunea cineva odată. Ei... ţi-ai găsit. Adică ce-ai tu cu mine dacă am făcut un pic de jurnalism sau de marketing şi mi-am deschis “firmă de publicitate”. Ofer ce servicii vrea muşchii mei, nu? N-ai decît se te laşi dus de nas de ce scrie acolo la mine pe site la Servicii oferite, că nu pricep eu ce-am scris acolo, da’păi tu de unde?
Ne-am şi amuzat un pic, dar nu-i deloc de rîs…
Bine. Şi pote vă întrebaţi ca şi mine, de ce nu “vine” nicio agenţie din cele mari, din capitală de exemplu? Să fie oare, tocmai clienţii de vină? Să nu existe încă o educaţie corespunzătoare în rîndul companiilor din oraşul nostru? Adicătelea, avem vreo multinaţională pe-aici şi nu ştim noi… Dacă nu mă înşel mai toate sunt tot acolo, în capitală. Unde e peştele, acolo şi pescarul, nu-i aşa? Dar ce ne facem cu orăşelul ăsta? Să n-ai tu servicii de PR, cele mai importante servicii pentru buna funcţionare a activităţilor sociale, economice, culturale… Să recunoaştem: suntem cu muuult în urma capitalei, şi nu doar la capitolul ăsta.
Unii spun că (sunt nebun) s-ar mai face PR prin Iaşi. Aşa cîte puţin prin campaniile electorale. O maşină pe strada de la colţ cu imnul partidului, un banner uriaş cu faţa palidă a unui candidat necunoscut, un sticker pe coşul de gunoi, un pic de mîncărime pe blogguri şi scrisori standard în cutiile poştale. A! Era să uit! Şi nişte baloane... tot electorale; atît pentru cei mari (prezervative cu logo-ul partidului pe ambalaj) cît şi pentru cei mici (baloanele propriu-zise personalizate). Toate astea poartă denumirea de PR? Hai să fim serioşi trei secunde măcar...!
Cu toate astea, James Gruning (cine n-a auzit de acest grand?), profesor emerit la Universitatea din Maryland şi preşedintele juriului Romanian PR Award 2008 şi Thomas Achelis, preşedintele Forum for International Communications, se pare că ne contrazic. În cadrul galei de premiere a PR Award 2008, aceştia spuneau: “Nu doar campaniile din Bucureşti sunt foarte bine realizate, ci şi cele din Cluj, Iaşi şi Timişoara. Relaţiile publice de calitate se extind tot mai mult în provincie. De înţeles, dacă ne gândim că în aceste oraşe tinerii au acces la o foarte bună educaţie în domeniul comunicării” (T.A.). Şi tot dumnealui: “PR-ul romînesc e la acelaşi nivel cu cel din Vest”. J. Grunig subscrie: „Calitatea proiectelor înscrise anul acesta sugerează faptul că Relaţiile publice au atins un înalt grad de profesionalism în România”. Citatele sunt reproduse dintr-un articol publicat în Cotidianul pe care îl găseşti şi aici: http://www.cotidianul.ro/pr_ul_romanesc_primeste_intariri_din_provincie-59860.html
Dacă ai citit, probabil că te întrebi unde era vorba despre Iaşul nostru? Ei bine, nu era. Atunci de ce un asemenea titlu: “PR-ul romînesc primeşte întăriri din provincie”? Este o greşeală! Fireşte că un neam prost de jurnalist d’a lu’ Almanahe trebuia şi el să scrie un articol despre evenimentul respectiv. A vorbit şi Ion, că doar e şi el om, nu? Aici poţi vedea că nu se pomeneşte nimic despre Iaşi, ci doar de Cluj (ceea ce ar trebui să se traducă în mod obligatoriu – provincie? Mă rog.): http://www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-ani/2008.html
Mai sunt nişte voci care spun că însuşi domeniul Relaţiilor publice este la început în ţara noastră şi că n-ar trebui să condamnăm pe nimeni...
Voi ce spuneţi?
Bun. Ce fac acum? Una e clară: nu am nicio agenţie de PR unde aş putea să-mi trimit C.V.-ul. Ok. Atunci care-ar fi o a doua soluţie? Să-l trimit agenţiilor de Advertising, nu? Şi să mă mulţumesc pentru început cu un job de copywriter sau creative junior...
Dar nu mă gîndesc doar la mine. Ce o să facă viitorii absolvenţi de la Comunicare şi Relaţii publice din Iaşi? Se vor găsi şi ei în aceeaşi situaţie? Sau poate că lucrurile se vor mai schimba între timp. Să dea Domnu’!
Ce mă deranjează cel mai mult este faptul că lipsa acestor agenţii de PR ne afectează pe fiecare dintre noi, ieşenii, ultima verigă din sistem, adică noi cei care consumăm produse şi servicii... Nu simţiţi asta? Hai să ne uităm pe stradă... Cu siguranţă că mulţi dintre voi aţi citit în presa locală că luminiţele de sărbători din oraş vor fi aprinse pe data de 15 decembrie. Ei bine, ele au fost aprinse cu o seară înainte. Aşa comunică administraţia locală cu mine, cetăţeanul. Şi îi mulţumesc pe această cale pentru că mi-au stricat planurile (vroiam să fac o rezervare la etajul 13, la Hotel Unirea, să văd împreună cu prietena momentul cînd se „aprindea” oraşul).
Hai să revenim! Ce te faci dacă manageriezi o companie din acest oraş şi ai nevoie de consiliere în relaţii publice? O să trebuiască să te mulţumeşti cu servicii de genul:
*identitate corporativă (naming de corporaţie şi brand – traduce una din agenţii, alta: nume şi slogan, logo, etc),
*webdesign,
*copywriting,
*media-buying,
*producţie publicitară.
Dar dacă ai nevoie de o campanie de Relaţii publice propriu-zisă. Adică, subliniez campanie, nu doar identitate corporativă, publicitate... Cine o să-ţi ofere asta? Poate o să te laşi păcălit uşor şi-o să mergi la una din agenţii care oferă (Auzi lume!):
*campanii de relaţii cu publicul de înaltă vizibilitate (Atenţie! relaţii CU publicul...nu publice. Mă întreb la care din publicuri se referă?),
*relaţii comerciale şi de afaceri cu presa (Voi aţi făcut vreodată afaceri cu presa? Merită. Încercaţi!),
*dezvoltarea produsului,
*planificarea politicii de comunicare în cazul crizelor şi pentru răspunsuri (la ce?),
*programe de relaţii comunitare (Să înţelegem CSR?),
*instruirea personalului,
*decidenţii cheie (?),
*activitate constantă,
*account-uri (Adică... manageriem conturi, îndeplinim task-uri... nici noi nu ştim ce vă oferim exact, dar poate ştiţi dvs., dle client!),
*creşterea numărului de propuneri (No comment!),
*întrepătrunderea cu managementul vînzărilor (A naibii întrepătrundere, frate! A cui întrepătrundere cu managementul vînzărilor?)
Spuneţi şi voi, dragilor, dacă oamenii ăştia au citit măcar o dată cartea scrisă de Newsom, Turk şi Kruckeberg. Da, Totul despre PR, la asta mă refer. Ce să mai spui de Campania de PR a lui Dagenais? Ceea ce este cert, este Jalea, care începe cu J mare! “Dacă nu ştii, de ce te bagi?” spunea cineva odată. Ei... ţi-ai găsit. Adică ce-ai tu cu mine dacă am făcut un pic de jurnalism sau de marketing şi mi-am deschis “firmă de publicitate”. Ofer ce servicii vrea muşchii mei, nu? N-ai decît se te laşi dus de nas de ce scrie acolo la mine pe site la Servicii oferite, că nu pricep eu ce-am scris acolo, da’păi tu de unde?
Ne-am şi amuzat un pic, dar nu-i deloc de rîs…
Bine. Şi pote vă întrebaţi ca şi mine, de ce nu “vine” nicio agenţie din cele mari, din capitală de exemplu? Să fie oare, tocmai clienţii de vină? Să nu existe încă o educaţie corespunzătoare în rîndul companiilor din oraşul nostru? Adicătelea, avem vreo multinaţională pe-aici şi nu ştim noi… Dacă nu mă înşel mai toate sunt tot acolo, în capitală. Unde e peştele, acolo şi pescarul, nu-i aşa? Dar ce ne facem cu orăşelul ăsta? Să n-ai tu servicii de PR, cele mai importante servicii pentru buna funcţionare a activităţilor sociale, economice, culturale… Să recunoaştem: suntem cu muuult în urma capitalei, şi nu doar la capitolul ăsta.
Unii spun că (sunt nebun) s-ar mai face PR prin Iaşi. Aşa cîte puţin prin campaniile electorale. O maşină pe strada de la colţ cu imnul partidului, un banner uriaş cu faţa palidă a unui candidat necunoscut, un sticker pe coşul de gunoi, un pic de mîncărime pe blogguri şi scrisori standard în cutiile poştale. A! Era să uit! Şi nişte baloane... tot electorale; atît pentru cei mari (prezervative cu logo-ul partidului pe ambalaj) cît şi pentru cei mici (baloanele propriu-zise personalizate). Toate astea poartă denumirea de PR? Hai să fim serioşi trei secunde măcar...!
Cu toate astea, James Gruning (cine n-a auzit de acest grand?), profesor emerit la Universitatea din Maryland şi preşedintele juriului Romanian PR Award 2008 şi Thomas Achelis, preşedintele Forum for International Communications, se pare că ne contrazic. În cadrul galei de premiere a PR Award 2008, aceştia spuneau: “Nu doar campaniile din Bucureşti sunt foarte bine realizate, ci şi cele din Cluj, Iaşi şi Timişoara. Relaţiile publice de calitate se extind tot mai mult în provincie. De înţeles, dacă ne gândim că în aceste oraşe tinerii au acces la o foarte bună educaţie în domeniul comunicării” (T.A.). Şi tot dumnealui: “PR-ul romînesc e la acelaşi nivel cu cel din Vest”. J. Grunig subscrie: „Calitatea proiectelor înscrise anul acesta sugerează faptul că Relaţiile publice au atins un înalt grad de profesionalism în România”. Citatele sunt reproduse dintr-un articol publicat în Cotidianul pe care îl găseşti şi aici: http://www.cotidianul.ro/pr_ul_romanesc_primeste_intariri_din_provincie-59860.html
Dacă ai citit, probabil că te întrebi unde era vorba despre Iaşul nostru? Ei bine, nu era. Atunci de ce un asemenea titlu: “PR-ul romînesc primeşte întăriri din provincie”? Este o greşeală! Fireşte că un neam prost de jurnalist d’a lu’ Almanahe trebuia şi el să scrie un articol despre evenimentul respectiv. A vorbit şi Ion, că doar e şi el om, nu? Aici poţi vedea că nu se pomeneşte nimic despre Iaşi, ci doar de Cluj (ceea ce ar trebui să se traducă în mod obligatoriu – provincie? Mă rog.): http://www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-ani/2008.html
Mai sunt nişte voci care spun că însuşi domeniul Relaţiilor publice este la început în ţara noastră şi că n-ar trebui să condamnăm pe nimeni...
Voi ce spuneţi?
